“Şi chemând la Sine mulţimea, împreună cu ucenicii Săi, le-a zis: Oricine voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie. Căci cine va voi să-şi scape sufletul îl va pierde, iar cine va pierde sufletul Său pentru Mine şi pentru Evanghelie, acela îl va scăpa. Căci ce-i foloseşte omului să câştige lumea întreagă, dacă-şi pierde sufletul? Sau ce ar putea să dea omul, în schimb, pentru sufletul său? Căci de cel ce se va ruşina de Mine şi de cuvintele Mele, în neamul acesta desfrânat şi păcătos, şi Fiul Omului Se va ruşina de el, când va veni întru slava Tatălui său cu sfinţii îngeri.”. ” Şi le zicea lor: Adevărat grăiesc vouă că sunt unii, din cei ce stau aici, care nu vor gusta moartea, până ce nu vor vedea Împărăţia lui Dumnezeu, venind întru putere” ( Marcu 8, 34-38; 9, 1).
Iata ca, oricine voieste sa sa ajunga in imparatia cerurilor, trebuie sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa-I urmeze lui Hristos. Sfantul Ignatie Briancianinov ne invata ce inseamna lepadarea de sine: “Lepadarea de sine inseamna sa parasesti viata pacatoasa. Pacatul, prin mijlocirea caruia s-a savarsit caderea noastra, a cuprins intreaga noastra fire in asa chip incat ni s-a facut firesc; lepadarea de pacat s-a facut lepadarea de firea noastra; lepadarea de firea noastra este lepadarea de sine.” Cei care voiesc sa-si pastreze acest suflet cazut si plin de pacate, il vor pierde, pentru ca nimic necurat nu va intra in imparatia cerurilor. Cei care se vor stradui sa se curete de patimile care le-au intrat atat de mult in fire, incat au devenit ca o a doua natura a lor, vor castiga viata vesnica. De multe ori incercam sa ne justificam tot felul de patimi si slabiciuni spunand ca asa suntem noi, asa e sufletul nostru. Sufletul nostru adevarat nu este asa, el este facut dupa chipul lui Dumnezeu, este frumos. Sufletul unui om este mai valoros decat toata lumea: “Căci ce-i foloseşte omului să câştige lumea întreagă, dacă-şi pierde sufletul? Sau ce ar putea să dea omul, în schimb, pentru sufletul său?“. Nu este nimic pe pamant care sa fie cu adevarat al nostru si care sa nu ne poata fi luat mai devreme sau mai tarziu. Totul ne este luat atunci cand murim, uneori chiar inainte, de aceea singura noastra comoara este sufletul nostru.
Ce inseamna a ne lua crucea? Sfantul Ignatie Briancianinov ne spune: “A-ti lua crucea inseamna a indura cu marime de suflet batjocurile si ocarurile cu care lumea ii acopera pe urmatorii lui Hristos”. “A-ti lua crucea inseamna a rabda cu vitejie pentru Evanghelie, greaua osteneala nevazuta, chinul si mucenicia nevazuta in lupta cu propriile patimi, cu pacatul care traieste in noi, cu duhurile rautatii, care cu aprindere se scoala asupra noastra si ni se impotrivesc cu incrancenare atunci cand hotaram sa lepadam jugul pacatuluisi sa ne supunem jugului lui Hristos“. A-ti lua crucea inseamna si a primi fara cartire necazurile, lipsurile, bolile pe care ni le ingaduie Dumnezeu spre curatire de pacate sau spre a invata din ele. Uneori, suferinta este cel mai bun invatator. A-ti lua crucea inseamna si a te supune de buna voie unor privatiuni pentru a-ti infrana pornirile rele ale trupului si sufletului; post, priveghere, metanii. Fiecare din noi trebuie sa ne luam crucea noastra, adica o cruce pe masura noastra. Fiecare trebuie sa lupte cu curaj si statornicie cu patimile si gandurile lui pacatoase. Fiecare trebuie sa traim invataturile evanghelice prin faptele, cuvintele si gandurile noastre.
Sfantul Apostol Pavel, in “Epistola catre Galateni “, ne face sa intelegem ce inseamna acest lucru
” M-am răstignit împreună cu Hristos; şi nu eu mai trăiesc, ci Hristos trăieşte în mine. Şi viaţa de acum, în trup, o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu, Care m-a iubit şi S-a dat pe Sine însuşi pentru mine. “ (Gal 2, 20)
Iata ca asumandu-ne crucea, Hristos incepe sa traiasca in noi, iar pacatele nu mai au aceiasi putere asupra noastra, pentru ca Hristos e cu noi. Viata noastra traita in credinta va fi astfel un strop de recunostinta fata de Fiul lui Dumnezeu, Care m-a iubit şi S-a dat pe Sine însuşi pentru mine.
Rugăciunea de fiecare zi a Sfîntului Ierarh Filaret al Moscovei
IPS Bartolomeu Anania - Luarea Crucii si urmarea lui Hristos
